Ovidiu Blog. Politica, Vedete - Stiri OnLine - Sport De toate, despre toate. "dezbina si stapaneste".

Cecilia Sarkozy, vorbeste deschis despre motivele care au determinat-o sa puna capat unei relatii de doua decenii si unui mariaj de 11 ani. I-am oferit lui Nicolas 20 de ani din viata mea, 20 de ani care uneori au fost dificili si in care am stat in umbra lui”, se destainuie Cecilia in editia franceza a revistei „Elle”. „Poate sunt diferita, dar mie cel mai mult imi lipseste sa fac cumparaturi la supermarket cu fiul meu Louis”, spune prima-doamna, care sustine ca nu mai exista nicio sansa de impacare cu Nicolas Sarkozy. „Am incercat sa ne recladim relatia, sa ne salvam casnicia. Nu am reusit.” Vioara intai Dupa o perioada indelungata in care s-a zvonit despre iminenta despartire a cuplului francez, Palatul Elysee a confirmat joi, printr-un comunicat de presa de 15 cuvinte, faptul ca Nicolas si Cecilia Sarkozy au depus actele de divort. Cotidianul francez „Le Nouvel Observateur” anuntase inca de marti ca sotii Sarkozy au vizitat un judecator din suburbia pariziana Nanterre, care a aprobat divortul „de comun acord” al celor doi. Dupa ce stirea a devenit publica, un val de protestatari violenti din localitatea Le Hauvre scandau: „Cecilia, suntem cu tine. Ne-am saturat de Nicolas!”. Motivul divortului pe care Cecilia il invoca este faptul ca uraste sa se afle mereu in lumina reflectoarelor. „Nicolas este ca un violonist caruia i s-a dat o vioara Stradivarius si, dintr-o data, are sansa de a-si exersa arta”, a declarat aceasta, citata de cotidianul „Washington Post”. „Nu este acelasi lucru si pentru mine. Am incercat totul, dar nu exista o solutie de compromis. Viata publica nu mi se potriveste”, a mai spus fosta doamna Sarkozy. „Sunt o persoana care se simte bine in umbra, careia ii place sa fie liniste”. „Probleme cu care se confrunta orice cuplu” Cecilia spune ca a avut parte de dificultati in mariajul cu presedintele francez, ca de altfel orice alt cuplu. „Ceea ce mi s-a intamplat mie s-a intamplat si altor milioane de persoane: intr-o zi, pur si simplu, nu-ti mai gasesti locul in cuplu si nu mai este lucrul esential al vietii tale. Nu mai merge. Motivele sunt inexplicabile, se intampla multor oameni”, a declarat prima-doamna, citata de acelasi cotidian. Isabelle Balkany, o buna prietena a Ceciliei Sarkozy, care a luat pranzul cu ea miercuri, la doua zile de la depunerea actelor de divort, a declarat pentru cotidianul „Le Parisien” ca Cecilia a parut „in mod evident trista, dar linistita, ca si cand ar fi scapat de o povara”. Familia - obiectivul principal Publicatia „Times” a facut deja un calcul privind averea pe care o vor imparti sotii Sarkozy. „O despartire ar putea fi destul de costisitoare pentru presedinte, care a declarat ca are o avere de 2,5 milioane de euro. In orice caz, se stie ca Cecilia Sarkozy este bogata.” Cecilia a declarat pentru cotidianul „Herald Tribune” ca Nicolas „este un francez capabil sa faca multe pentru Franta” si ca in acest moment ea planuieste sa se concentreze asupra familiei. Cecilia a mai spus ca perioada divortului a fost una dificila, dar ca nu are regrete. Atat ea, cat si Nicolas au mai fost casatoriti si au cate doi copii din casniciile anterioare. Judecatorul a hotarat sa imparta custodia lui Luis, baiatul pe care il au impreuna. Acesta are 10 ani si urmeaza sa locuiasca, deocamdata, cu mama sa. Sfidarea protocolului Comportamentul primei-doamne a fost indelung comentat de presa, pentru ca a incalcat protocolul in repetate randuri. Ea nu a fost prezenta in Bulgaria, unde urma sa fie decorata cu cea mai inalta distinctie pentru implicarea sa in eliberarea infirmierelor bulgare detinute in Libia. De asemenea, ea a invocat o durere de gat puternica pentru a evita un picnic cu familia Bush in New England. O zi mai tarziu, ea a fost vazuta la cumparaturi, impreuna cu doua prietene, noteaza „Le Parisien”. Mai mult, potrivit publicatiei „Le Journal du Dimanche”, Cecilia a fost absenta de la momente importante ale campaniei prezidentiale a sotului sau, incluzand cel de-al doilea tur de scrutin, cand nu s-a prezentat la vot. Dupa ce Nicolas Sarkozy a devenit presedinte al Frantei, Cecilia a refuzat sa se mute in resedinta oficiala de la Palatul Elysee, motivand ca impachetarea lucrurilor necesita timp. La resedinta de weekend de la La Lanterne, o casa de vanatoare din secolul al XVIII-lea, Cecilia a inceput un program de redecorare a casei, incluzand o piscina si un teren de tenis. La receptia de investire in functia de presedinte a lui Nicolas Sarkozy de pe 16 mai 2007, Cecilia s-a ocupat de lista de invitati, multe figuri importante fiind taiate de pe lista, si a cerut formatiei sa cante „Asturias”, o piesa compusa de strabunicul sau, Albeniz. Ea a ales sa poarte cu acea ocazie o rochie Prada, fara maneci, incalcand astfel protocolul. In urma cu doi ani ea declara: „Nu ma vad o prima-doamna. Intreaga idee ma plictiseste. Nu sunt o persoana „politically correct”„, adaugand ca, peste zece ani, se vede, cel mai probabil, in Central Park, facand jogging.

Era Traian BaSSescu securist ? Eu cred ca da !
     media: 0.00 din 0 voturi

traianbasescuz.jpg


Basescu a colaborat cu Directia a IV-a a Securitatii click

Traian Basescu - turnator la Securitate - documente, click

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII A APĂRĂRII 28 iulie 2004
nr.DGZ-S/92 Bucureşti

Şeful Direcţiei Siguranţă Militară Domnul General de Brigada
dr. Gheorghe Nicolescu
Judecatoria sectorului 2, Bucureşti, solicita oficial Ministerului Apărării Naţionale in vederea solicitarii dosarului penal privind partea vatamata BASESCU Traian si pe inculpatii Ciuvica Mugur Cristian si Badin Maxim date despre existenta, in posesie ministerului a urmatoarelor documente;
a) Registrul jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta;
b) Adresa nr. 0043467, din 03.08.1978, prin care dosarul personal a lui BASESCU Traian a fost transmis arhivei Securitatii;
c) Dosarul personal nr.3990, din perioada 1977-1979 al colaboratorului Securitatii BASESCU Traian;
d) Procesul-verbal nr.58212, din 15.08.1979, de distrugere a dosarului personal a lui Basescu Traian;
e) Dosarul de urmarire informativa (DUI) -"Carma", din perioada 1979-1981, referitor la nava Dacia;
f) Dosarul de urmarire informativa (DUI) referitor la petrolierul Indepedenta.Dispuneti masurile necesare pentru verificarea existentei in evidentele Directiei Siguranta Militara a documetelor precizate mai sus si inaintati datele rezultate, precum si propunerile dumneavoastra, in scopul intocmirii adresei de raspuns

Semnat de Gheorghe ROTARU

RDS-40/DGZ-226/27.07.2004/DA/2ex.
1din1

Gheorghe Rotaru este seful Directiei Generale de Informatii a Armatei (DGIA).
La sfarsitul lui septembrie 2004, dupa aparitia in presa a unui document al MApN referitor la colaborarea lui Traian Basescu cu securitatea, acesta din urma acuza DGIA de implicare politica. Traian Basescu sustinea ca este un "pericol" faptul ca serviciile de informare ale armatei s-au amestecat in campania electorala
"Semnalizez acest pericol si avertizez public ca serviciile de informare s-au amestecat in campania electorala. E vorba de Serviciul de informatii al armatei". In ciuda acestor declaratii, Gheorghe Rotaru, seful serviciului secret la care se referea Traian Basescu este pastrat in functie..Citeste stirea completa


Decizie_CNSAS_Basescu.pdf 17-Oct-2006 10:27 2.3M
Raspuns_SRI_Instanta.pdf 17-Oct-2006 10:27 529K
Scrisoare_Secasiu.jpg 17-Oct-2006 14:18 274K

Politice (GIP) a dezvaluit ieri dosarul de cadre al ofiterului de Securitate Mihai Avramides, despre care anterior sustinuse ca l-a recrutat in 1978 pe Traian Basescu, pe cind acesta era student la Institutul de Marina din Constanta. Dosarul de cadre al lui Avramides este primul care ajunge sa fie cunoscut public in integralitate. El contureaza, in citeva zeci de pagini, evolutia profesionala a lui Mihai Avramides, care s-a impartit intre doua „arme“ ale Ministerului de Interne: Securitate si penitenciare.Citeste stirea



Mihai Avramides

Securistul Traian Basescu condamna ferm securismul, dar foloseste in serviciile secrete crema Secu ri tatii lui Ceausescu, intinerita, pe ici pe colo si prin partile ne/esentiale, cu ceva puiet care bate din cal ca ie. E adevarat ca dosarul de informator (sau urmarit) al lui Traian Basescu a disparut misterios in labirintul numit CNSAS (sau a fost pastrat ca mone da de schimb de unii care ocupa acum functii bine platite). Oare ce-or cauta in CNSAS, la frunzarit dosare, doi scriitori care au scris impreuna o intreaga biblioteca - vorbesc de onorabilii Mircea Dinescu si HR Patapievici (directorul Institutului Cultural Roman)?...  Inculpatul Traian Basescu vorbes - te de corupti, desi numele lui este citat in mai multe dosare penale (Flota, Casa din strada Mihaileanu etc.)...  Sustinatorul votului uninominal Traian Basescu a votat, pe vremea cand era senator PD, impotriva votului uninominal!...  Jucatorul Traian Basescu inventeaza, aproape saptamanal, conflicte artificiale, acoperindu-si astfel incapacitatea de a crea ceva si aducand grave prejudicii Romaniei in plan intern si extern (iesirile necon trolate presedintelui in interviurile acordate presei straine demonstreaza lipsa totala de rafinament politic al celui care detine prima functie in stat Citeste stirea completa

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat, joi, ca este convins ca Traian Basescu a facut politie politica inainte de 1989 si ca CNSAS trebuie sa analizeze probele aduse in cursul acestei zile de PC. "Sunt convins ca Traian Basescu a facut politie politica. Nu am niciun fel de indoiala ca a colaborat cu Securitatea inainte de 1989", a declarat Geoana, la o dezbatere a departamentului de mediu al partidului. Geoana a sugerat ca CNSAS ar trebui sa analizeze cu rapiditate dovezile aduse joi de...
Stirea completa in: Zi de Zi
Citeste stirea completa
Citeste si aici

Gigi Becali: „Eu am inceput sa tip, cum adica sa va comande Traian Basescu pe voi? Pai, e comunist, ma, cum sa va comande pe voi? Pai, eu m-am nascut in lagar de concentrare. Familia mea a suferit. Au fost morti, el era in ’87, la Anwers, turnator, securist. Si am tipat, am urlat, si el, l-a deranjat pe el, ca de-aia spun ca nu ii mai spun presedinte" Citeste stirea complet

Mapa profesională Traian Băsescu
01.Memoriu_Basescu_Anvers.pdf
02.Ordin_Constituire_Comisie.pdf
03.Raport_Comisie_Anvers.pdf Colaborator al Securitatii Statului inca din tinerete a fost racolat in 1978 de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, si era folosit ca sursa în Portul Constanta.
Devine Ofiter acoperit al Securitatii RSR. A activat la Anvers. 1987-1989 Sef al Agentiei NAVROM din Anvers.
Traian Basescu, folosit ca sursa a Securitatii începînd din 9 septembrie 1978, a fost promovat ofiter sub acoperire al Departamentului Securitatii în anul 1981, functionînd în aceasta calitate pîna în 1987;
.În 1987, anul numirii sale în calitate de sef al Agentiei Navrom din Anvers, ofiterul sub acoperire Traian Basescu a fost transferat de la Departamentul intern al Securitatii Citeste stirea completa. Printre probele care ar putea zgåltåi fotoliul prezidential se afla si depozitia unui fost marinar, Furnica, pe care Traian Basescu l-a impiedicat sa obtina azil politic in Belgia, punånd politia portuara pe urmele sale, sub pretextul ca ar fi furat ceva de pe vas. Citeste stirea completa

Ofiterul de Securitate Silvian Ionescu despre relatia sa cu Traian Basescu
Written by Grupul de Investigatii Politice
Monday, 08 August 2005
Acest material a aparut in Curentul din data de 27 februarie 2004.Silvian Ionescu: "Am fost seful Serviciului din Directia intaia din CIE. Serviciul intai care se ocupa cu partea vestica a Europei. Si in calitatea asta, intr-adevar, aveam in subordine munca informativa, munca de spionaj din Belgia. Tot in calitatea asta stiam ca acolo exista acolo un cetatean Traian Basescu la Navrom la Anvers" .



Coincidenţe bizare în ipoteza colaborării dintre Băsescu şi Securitate
Deşi nimeni nu a reuşit până acum să demonstreze fără dubiu că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea ceauşistă, cel puţin o serie de coincidenţe bizare, care se insinuează în biografia ultimilor săi ani, par să-l lege de sinistra instituţie de represiune. Analiza activităţii revoluţionare a lui Băsescu şi a Raportului Zimnicea reliefează o dată în plus rolul explicativ pe care l-ar avea relaţia cu Securitatea în cariera actualului şef al statului.Extrem de elocvent în acest sens ne pare evoluţia lui Traian Băsescu în zilele care au urmat fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu. Pe atunci, Băsescu era şeful Inspectoratului de Navigaţie Civilă, iar întâmplarea face ca numele său să apară pe lista membrilor Consiliului Frontului Salvării Naţionale de la Constanţa, întocmită în zilele de 22 şi 23 decembrie 1989.Ca membru, dar mai ales ca purtător al legitimaţiei structurii populare care avea să transfere puterea politică de la regimul dictatorial la primul regim constituit pe baze electorale, Băsescu avea acces liber în toate instituţiile statului, în unităţi militare, în Miliţie şi chiar în sediul Securităţii. Mai mult, potrivit unor martori, a fost văzut în compania colonelului Simionescu, şeful Securităţii Constanţa, în zilele fierbinţi ale revoluţiei. În harababura creată de mutarea arhivelor sinistrei instituţii de pe bulevardul Lenin (sediul actual al IPJ) la Academia Militară şi apoi la Institutul de Scafandri, orice purtător de legitimaţie ar fi avut, teoretic, posibilitatea să pătrundă în arhivă, să răsfoiască şi chiar să sustragă documente şi dosare întregiNu ştim dacă actualul şef al statului a uzat de aceste prerogative de revoluţionar, însă ştim că ani de zile a declarat că a făcut revoluţia în faţa televizorului.In toată aventura sa de revoluţionar, Băsescu a fost însoţit pas cu pas de comandantul de cursă lungă Ion Jercan, angajat şi el la Inspectoratul Navigaţiei Civile. Potrivit lui Anton Mangiurea (fostul asociat al lui Jercan) şi altor navigatori pe care revoluţia i-a găsit la INC, în primul moment de libertate Jercan a vrut să-l arunce pe geam pe Traian Băsescu. Nu a făcut-o, ba mai mult l-a însoţit pe acesta, prin foc încrucişat, la sediul Securităţii de pe bulevardul Lenin. Această conduită ar putea fi explicată foarte uşor, dacă cei doi inamici ar fi găsit un interes de moment care să-i unească, mai ales dacă ţinem cont de faptul că, cel puţin formal, după revoluţie au continuat să se duşmănească profund. Ipoteza intenţiei de ştergere a urmelor unui trecut comun pătat ar putea explica foarte bine conduita lui Jercan şi buna sa prietenie cu Băsescu din zilele revoluţiei.Raportul Zimnicea şi complicii curaţi ca lacrimaO a doua serie de coincidenţe bizare se leagă de auspiciile retragerii lui Traian Băsescu de la conducerea reprezentanţei comerciale a Navrom la Anvers, în anul 1988. Actualul şef al statului a intrat în clinciuri cu comandantul navei Zimnicea, Valentin Stan, după ce acesta a refuzat să semneze facturile umflate eliberate de şantierul naval căruia Băsescu îi încredinţase reparaţia navei, trecând peste recomandările Navrom.Facturile au fost semnate în cele din urmă de Băsescu, iar acest fapt i-a atras în cele din urmă pierderea postului de la Anvers. Pentru a-şi justifica deciziile controversate, el a întocmit două rapoarte, poate chiar trei, primul către vice-amiralul Gheorghe Anghelescu, şeful Departamentului Transporturi Navale, iar al doilea adresat unei instituţii nemenţionate, alta decât Navrom şi DTN. Ziaristul Luis Lazarus a afirmat, recent, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune OTV, că raportul este adresat Securităţii şi ar conţine elemente de poliţie politică, deoarece semnatarul său a încercat să-l denigreze profesional şi moral pe comandantul navei Zimnicea care, de altfel, după acel moment, şi-a încheiat conturile cu navigaţia. Ziaristul s-a bazat şi pe evidenţa că orice navigator, inclusiv comandanţii de navă, trebuia să obţină aviz de navigare de la sinistra instituţie de represiune. În plus, Securitatea nu ar fi lăsat un personaj, pe care să nu-l controleze câtuşi de puţin, să reprezinte interesele statului român la Anvers. O altă coincidenţă, punctată de noi, se referă la faptul că Gheorghe Anghelescu, către care este adresat unul dintre rapoartele Zimnicea (cel care conţine elemente tehnice şi profesionale), a ocupat funcţia de consilier pe probleme de navigaţie la CNM Petromin SA, în perioada în care guvernulNăstase îl căuta pe Băsescu prin hârtiile acestei instituţii, pentru a-i imputa distrugerea flotei. Curios, în arhivele Petromin nu au fost găsite documentele care să demonstreze implicarea actualului şef al statului în distrugerea flotei, deşi toate evidenţele, ca şi în povestea cu Securitatea, converg spre implicarea sa.O ipoteză care ar putea să lămurească deplin situaţia ar fi aceea că, de dragul păstrării tăcerii asupra unui trecut comun nu tocmai curat, Paraipan (porecla lui Anghelescu) s-ar fi îngrijit ca totul să iasă bine. Printre cei care au lucrat la adunarea hârtiilor în dosarul Flota s-au numărat Ion Jercan şi cumnatul său Petrică Gheorghiu, fost comandant de cursă lungă. Ca notă comună, în arhivele Securităţii nu s-a păstrat nici măcar o filă despre Anghelescu, Jercan şi Gheorghiu, la fel cum nu s-a păstrat nici despre Traian Băsescu. Cei trei comandanţi de cursă lungă şi şeful lor de la DTN sunt curaţi ca lacrima, ba chiar acesta din urmă mai are, culmea, şi un dosar de urmărit informativ. În sfârşit, un al patrulea personaj care ar fi putut să blocheze aflarea adevărului despre flotă este Şerban Mihăilescu, fost secretar general al Guvernului în perioada 2000-2004, dar şi secretar de stat la Ministerul Transporturilor în perioadele în care Băsescu nu a ocupat funcţia de ministru. O ipoteză interesantă este legată de faptul că Mihăilescu – fost secretar de stat în Guvernul Dăscălescu – a fost reangajat la Guvern chiar de Traian Băsescu, în anul 1992, astfel încât avea argumente personale pentru a se îngriji ca binefăcătorul său să nu fie găsit în hârtiile din dosarul Flota. Ar fi putut avea însă şi argumente legate de protejarea unui trecut comun nu tocmai curat, aidoma lui Ion Jercan. Despre Mihăilescu, presa naţională a dezvăluit recent că a fost ofiţer activ în cadrul Departamentului de Informaţii Externe (DIE), instituţia la fel de sinistră din sistemul de securitate naţională care controla absolut toate aspectele din activitatea persoanelor angajate în ambasadele României din străinătate, dar şi a reprezentanţelor comerciale externe ale unor întreprinderi româneşti. Citeste stirea completa

Ciuvica sustine ca Basescu a fost dat afara de la Navrom în urma unor erori profesionale
Mugur Ciuvica respinge motivele invocate de seful statului pentru a refuza numirea Noricai Nicolai în postul de ministru al justitiei si sustine ca Traian Basescu a fost, la rândul sau, subiectul unei sanctiuni când a fost dat afara din functia de sef al reprezentantei Navrom la Anvers.„În mai 1989, Traian Basescu a fost dat afara din functia de sef al reprezentantei Navrom la Anvers în urma descoperirii faptului ca a semnat incorect facturile pentru repararea unei nave“, sustine presedintele Grupului de Investigatii Politice, Mugur Ciuvica, într-un comunicat remis NewsIn. Ciuvica afirma ca si Traian Basescu ar fi contestat sanctiunea profesionala, însa comisia Ministerului Transporturilor si-ar fi mentinut decizia, în plus, i-a aplicat si o reducere de 20% a retributiei.


Mugur Ciuvica afirma ca motivatia refuzului de a semna numirea Noricai Nicolai nu se sustine si, daca si-ar fi aplicat siesi criteriile de profesionalism, atunci ar fi trebuit sa refuze si în 1991, si în 1996 numirea sa în functia de ministru al transporturilor.
„Pe de alta parte, câta vreme toate dosarele sale sunt ascunse, Traian Basescu este ultima persoana din România care are dreptul sa vorbeasca despre dosarele altora“, critica presedintele GIP, care enumera în continuare o serie de indicii privind presupusele dosare ale sefului statului. „Conform CNSAS, dosarul de colaborator al Securitatii al lui Traian Basescu a fost distrus în 1979 (procesul verbal de distrugere nr. 0058212/15.08.1979 se afla în posesia CNSAS);conform lui Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Nationale, dosarul de cadre al lui Traian Basescu (obligatoriu pentru orice fost membru PCR) a disparut; conform lui Traian Basescu însusi, dosarul sau profesional de la Navrom nu mai e de gasit“, se mai arata în comunicatul GIP.


Gardianul


Mapa Monica Macovei a fost dată la topit. In 1984, după definitivat, Monica Macovei ajunge absolut ciudat procuror la Sectorul 1 al Capitalei. Ciudat pentru că, înainte de 1989, Sectorul 1 era un sector strategic (locuiau soţii Ceauşescu, se aflau sedii ale organelor de partid, aeroportul, gara, televiziunea) şi trebuia să ai avizul Securităţii pentru a ajunge procuror aici. Dacă tot există o mapă profesională, poate aflăm cine a recomandat-o pentru acest post pe Macovei.


Mapa profesionala a fostului ministru de justitie, un opis despre sute de dosare uitate prin sertare
Mai bine mai târziu decât niciodata. Mapa profesionala a Monicai Macovei a fost data, partial, publicitatii la închiderea editiei.


Partial, pentru ca au fost sterse date despre care se spune ca nu aveau legatura cu activitatea profesionala a acesteia, adica informatiile legate de anumite acte medicale din timpul în care aceasta a activat ca magistrat dinainte de anul 1989 si pâna la data demisiei din sistem, în 1997.


EXCURSII ÎN STRAINATATE, LA GREU. Monica Gherghescu a plecat în străinătate, în perioada 1968 – 1974, în Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, cu părinţii prin ACR. În anul 1975, în Ungaria, Italia, Elveţia, Austria, cu părinţii prin ACR, 30 de zile. În 1978, în URSS, prin BTT 15 zile, în 1979, RDG, cu părinţii prin ACR, 20 de zile, în 1981 în URSS, din nou prin BTT 15 zile, preocupări în afara profesiunii, adică un articol în RRD nr. 11/1981.

Jurnalul Naţional


Plecarea Monicai Macovei, se stie, a fost una rusinoasa, nedemna de un magistrat, în conditiile în care, pentru a scapa de actiunea disciplinara care se declansase împotriva sa, aceasta a demisionat rapid pentru a nu ramâne cu „tinicheaua de coada”.


pe vremea când era procuror, ar fi avut zeci de dosare restante, că ar fi semnat un mandat de arestare în alb şi că ar fi fost un anchetator abuziv.


Mapa profesionala pusa ieri la dispozitia presei contine si referiri la o dubioasa cerere de efectuare a unei excursii in Franta de catre fosta procuroare Monica Gherghescu (viitoare Macovei), care in 1986, pe cand era procuror la Procuratura locala a Sectorului 1 a solicitat sa i se aprobe efectuarea unei excursii in Franta. In Nota 601/1986 a Directiei a V-a de Cadre a Procuraturii Generale, se arata ca Macovei avea depusa pe numele ei la BRCE suma de 500 franci fracezi si 25 USD, de la o anume Cornelia Veturia Boliban domiciliata in Franta. Conducerea Procuraturii nu i-a aprobat cererea. Alte date din mapa profesionala descriu parcursul sau profesional, de la nivelul de procuror stagiar la Giurgiu, la Procuratura locala Sector 1, Parchetul Capitalei si apoi la Generala, promovare pentru care i s-a acordat de catre Procurorul General o dispensa de o treime din vechimea necesara.



Macovei a fost


membra PCR



si a avut parte de promovari in ritm ametitor, dar si calificative profesionale si caracterizari bune si foarte bune. In mapa profesionala figureaza si trei "note de relatii" intocmite in perioada imediat urmatoare absolvirii de catre Macovei (fosta Gherghescu) a Facultatii de Drept. Notele de relatii cuprind doar antetul paginilor, restul fiind cenzurat de Parchetul General care a pus la dispozitia presei mapa profesionala.


Nu se stie la ce aspecte din viata sau cariera lui Macovei se refereau aceste note de relatii si de ce a fost necesara cenzurarea acestora.Surprinzator, desi presa a dezvaluit in mai multe randuri, in ultimii ani, doua evenimente legate de Monica Macovei - existenta unor mandate de perchezitie cu antetul RSR, pe foi semnate in alb, dar si "episodul taximetristul", in mapa profesionala furnizata jurnalistilor nu apar referiri la aceste evenimente. (Razvan SAVALIUC, Bogdan COMARONI)


Batut si torturat


Un alt episod din cariera de procuror a Monicai Macovei a fost dezvaluit, in 2006, in cadrul unei conferinte de presa a Partidului Conservator. Atunci, Victor Popa, fost director in reteaua de alimentatie publica in timpul regimului comunist, a sustinut ca a fost "batut cu salbaticie" si "torturat" de "crudul procuror" Monica Macovei. "Si acum, dupa 20 de ani, mi-e frica de aceasta doamna, imi vine sa plang", a spus Popa. Victor Popa, condamnat pentru mita, a povestit ca Monica Macovei s-a ocupat de instrumentarea cazului sau. "Am fost arestat si predat pentru cercetari doamnei Monica Macovei, care era procuror si care s-a ocupat cu instrumentarea cazului meu. Niciodata nu am fost de acord cu ceea ce imi cereau militienii si doamna Macovei. Am fost tinut in ancheta un an si sase luni, torturat si batut in birourile militiei TF (Transporturi Feroviare) din Giulesti. Doamna procuror s-a purtat cu mine ca un monstru.


M-a lovit cu pumnii si picioarele sa recunosc un fapt pe care nu l-am facut. Pe urma m-a intrebat daca am spus bancuri cu Ceausescu si cand am spus ca da, a ordonat sa ma bage in arestul politiei TF.


M-a batut cu mana ei patru ore in data de 1 februarie 1986, ca sa recunosc ca am primit bani de la subalterni. Mi-a dat cu pumnii in cap, cu picioarele, m-a batut asa cum bate un boxer un sac", a mai povestit Popa. (D.E.I.)


Erorile din trecutul profesional al fostului procuror Macovei (zeci de dosare restante şi o atitudine necorespunzătoare în activitate) nu l-au oprit pe preşedinte să o numească şefă la Justiţie şi să o susţină chiar şi după ce au ieşit la iveală acuzaţii potrivit cărora Monica Macovei ar fi semnat în 1984 un mandat de percheziţie "în alb" şi ar fi fost un anchetator abuziv până la violenţă. De asemenea, greşeala lui Daniel Morar, care ne-a adus o condamnare la CEDO şi ne-a obligat să scoatem bani mulţi din bugetul de stat, a fost trecută cu vederea de preşedinte atunci când l-a numit mare şef peste anticorupţie.

Jurnalul Naţional


Infractorul scapat era informatorul Securitatii


Avocatul Alexandru Pantea, fost procuror scolit la o baza a Securitatii din zona Bran, ne-a declarat ca inainte de 1989 exista obiceiul ca informatorii Securitatii sa fie protejati fie prin schimbarea datelor de stare civila, fie prin mistificarea probelor din dosare. "Securitatea modifica anumite dosare penale cu mana Militiei, prin complicitatea cu procurorul de caz sau cu seful acestuia. Din moment ce Norica Nicolai a fost sanctionata, inseamna ca ea nu era procurorul Securitatii. S-au dat de gol atunci cand au spus ca faptuitorul se sustrage urmaririi penale. Inainte de 1989, pe vremea lui Ceausescu nu se putea vorbi de sustragerea de la urmarirea penala, asa cum s-a spus in dosarul pe care l-a instrumentat Norica Nicolai. Era clar ca acel individ era protejat de Militie si Securitate. Daca nu ar fi fost asa, militianul anchetator trebuia sa-i ceara procurorului mandat de arestare pentru acea persoana, dar din documente rezulta ca mandatul de arestare a fost dat abia prin rechizitoriul facut de Norica Nicolai. E clar ca Militia nu a avut interesul sa-l aresteze, de aceea i-au modificat datele de stare civila si i le-au inlocuit cu cele ale unei alte persoane fara antecedente penale, nici aceasta nefiind arestata. Chipurile, se sustragea. Ca recidivist, adevaratul infractor era in evidentele Securitatii si nu l-au arestat alaturi de ceilalti hoti pentru ca securistii mai aveau nevoie de el. L-au arestat abia cand nu mai era nevoie de el, dar si atunci s-au invocat niste greseli de procedura si l-au eliberat la foarte scurt timp, ceea ce pe vremea lui Ceausescu nu era posibil decat daca acea persoana devenise iar utila Securitatii.


Eu cunosc aceste lucruri chiar din interior deoarece in 1972, cand eram procuror, am fost selectionat si am facut cursuri speciale la baza Securitatii de la Bran. scoala de la Bran a educat multe serii de procurori. Eram bratul inarmat al PCR, asa ni se spunea. Noi primeam ordin sa gresim intentionat datele din dosarele penale ca sa-i protejam pe informatorii Securitatii", sustine fostul procuror Pantea.


Militianul l-a scapat pe infractor


Un magistrat din Calarasi, care a dorit sa-si pastreze anonimatul, si-a adus aminte despre scandalul in care a fost implicata Norica Nicolai (fosta Clinci) pe vremea cand aceasta era procuror in localitate.
"Norica era un procuror palmas, care facea pe an si peste 450 de dosare de supraveghere. Dosar de supraveghere insemna ca militia facea toata ancheta, iar procurorul doar verifica incadrarea juridica din ancheta militianului, verifica probele, intocmea rechizitoriul si trimitea in judecata. Procurorul de supraveghere, cum era Norica, nu identifica invinuitii, ci numai militianul de caz. Daca s-ar fi ocupat de identificari, si-ar fi depasit competentele. Tin minte scandalul din 1988, cand Norica a fost sanctionata cu avertisment. In 1987, Militia din Calarasi a facut o ancheta cu mai multi tigani din Budesti, care au furat grau din silozuri. Tiganii din Budesti erau spaima locurilor. Furau tot ce gaseau. Mai aveau un obicei: cand era prins un recidivist, vina era luata de altcineva, curat, ca pedeapsa sa fie mica. Asa a fost si atunci: i-au dat militianului datele altcuiva, militianul le-a dat procurorului de caz, adica Noricai Nicolai, care l-a trimis in judecata in lipsa, pentru ca se sustragea anchetei. Ciudat este ca acel militian nu a fost pedepsit. Atunci, comandantul militianului trebuia sa sesizeze Procuratura Militara sau sa-l sanctioneze pe militianul care a gresit datele de stare civila ale faptuitorului. si mai ciudat este ca procurorul inspector nu face nici o referire la acel militian care a gresit, desi era obligat sa-l audieze ca sa stabileasca partea de vina a Noricai. Numai atunci cand infractorii erau protejatii Securitatii nu se facea nici o referire la ei in inscrisuri.


Dosar facut public la comanda?


Dosarul profesional al Noricai Nicolai a ajuns la presa cu o rapiditate care la prima vedere ar putea uimi. Vineri seara presedintele Basescu a indicat presei de unde poate fi obtinut – Parchet –, iar sambata dupa-amiaza cam toata lumea avea dosarul sub nas, xerocopiat. Potrivit lui Robert Cazanciuc, purtator de cuvant al Parchetului General, "prin natura lor, aceste dosare nu sunt publice". Fiecare procuror are un astfel de dosar care contine toata evolutia profesionala, aprecierile, dar si abaterile sau sanctiunile primite de-a lungul carierei. Cele vechi sunt arhivate la Parchetul General, iar cele mai noi de 2005 se afla la Consiliul Superior al Magistraturii. Presedintele Traian Basescu a cerut acest dosar de la Parchetul General, pe 20 decembrie 2007, invocand, printre altele, o decizie a Curtii Constitutionale care ii da dreptul sa verifice daca un candidat corespunde functiei de ministru, spune Robert Cazanciuc. Dupa ce dezvaluirile presedintelui au fost contracarate de Norica Nicolai, care le-a caracterizat drept minciuni croite de fosta Securitate, dosarul a ajuns brusc la presa. Explicatia: Basescu a declarat vineri seara ca acesta este public, in baza Legii 544 a liberului acces la informatii. "Toata presa mi-a facut o cerere in baza acestei legi, vineri seara. Sambata a fost zi de lucru, s-a recuperat 24 decembrie, altfel probabil ca presa ar fi primit dosarul abia luni. Pot eu cenzura ceea ce presa considera de interes public?", ne-a mai declarat Robert Cazanciuc.

România liberã





Tag-uri Technorati:

  postat de tariceanu in 2008-01-15 15:33 | Traian Basescu 0 comentarii


Comentarii



Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile